Purificarea apei este un proces care îndepărtează compușii chimici nedoriți, materialele organice și anorganice și contaminanții biologici din apă. De asemenea, include distilarea (conversia unui lichid în vapori pentru a-l condensa înapoi în lichid) și deionizarea (eliminarea ionilor prin extracția sărurilor dizolvate).
O purificator de apă este conceput pentru a crea apă potabilă cu adevărat pură prin eliminarea a cel puțin 90-95% din toți contaminanții dintr-o sursă de apă. Acesta este cel mai important factor pentru a determina dacă sursa dumneavoastră de apă este sau nu sigură de băut.
În general, primul pas în tratarea apei este pretratarea sau condiționarea sursei de apă. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca filtrarea particulelor în suspensie cu o plasă, până la metode de filtrare mai complexe care utilizează cărbune activ sau alte materiale cu o suprafață internă mare pentru a adsorbi și a prinde contaminanții în apă.
Următorul pas este tratarea sursei de apă cu un dezinfectant, adesea cu clor, dar uneori cu alte substanțe. Cei mai obișnuiți dezinfectanți sunt dioxidul de clor sau cloraminele, dar unele stații de tratare a apei pot adăuga și iod la sursa de apă. Clorul și iodul sunt eficiente ca dezinfectanți, dar pot provoca și coroziune în țevi sau alte metale din sistemul de distribuție.
Pasul final în tratarea apei este distrugerea sau inactivarea organismelor care sunt încă prezente, cum ar fi virușii și bacteriile. Acest lucru se poate face printr-o varietate de metode, inclusiv lumina ultravioletă, care este una dintre cele mai sigure și mai eficiente moduri de a inactiva virușii și bacteriile.
